Este o întrebare pe care și-o pune orice cetățean care urmărește zâzania din coaliția de guvernare, de fapt o nouă zâzanie, de parcă nu ar fi suficiente cele care existau deja, vezi reforma administrației publice etc. Dacă privim evoluția salariului minim brut și a pensiilor vedem niște diferențe majore, și anume:
– în 2020 salariul minim era 2.230 lei, în 2025 este 4.050 lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 81,62%. În același timp, pensia medie în 2020 era 1.601 lei, în 2025 este undeva la 2.700 lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 68,7%. Iată o primă diferență.
– o altă diferență este aceea că dacă salariul minim brut s-a majorat chiar și la jumătatea anului, de exemplu la 1 iulie 2024 a crescut de la 3.300 lei la 3.700 lei, adică cu 12,13%, pensiile au rămas înghețate. Astfel, în 2024, la 1 ianuarie, s-au majorat pensiile cu rata inflației din 2022, cu 13,8%, anul 2023 având o inflație de 10,4%, inflație care nu se regăsește în nicio indexare.
Sigur, se va spune că în 2024 a fost o creștere de aproximativ 22% a pensiilor, o creștere medie, problema este că aceasta nu este o indexare, este o recalculare după un alt algoritm. De fapt, numeroși pensionari nici nu au primit o majorare de pensii, ori indexare înseamnă majorare pentru toți beneficiarii de pensii. În ceea ce privește faptul că recalcularea din 2024 a crescut pensiile cu o medie de 22%, putem vedea, printr-un simplu calcul, că dacă luăm legea care spune că pensiile se majorează anual cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie, dacă în 2026 nu se indexează pensiile, de fapt s-a recuperat toată creșterea din 2024, ba chiar peste. Astfel, dacă luăm inflația din 2023 de 10,4%, cea din 2024 de 5,6% și cea din 2025 de 10%, vedem că fără cele 50% din creșterea reală a salariului mediu avem un total de 26%, deci chiar și acea recalculare din 2024 este acoperită. Am luat și 2023 pentru că această inflație nu este prinsă în nicio indexare. Un alt element care vine în sprijinul nemajorării salariului minim este raportul de creștere a PIB-ului comparativ cu dinamica salariului minim brut.
Astfel, dacă PIB-ul din perioada 2025-2020 a crescut cu 68,34%, respectiv de la 219,8 miliarde de euro în 2020 la aproximativ 370 miliarde de euro în 2025, salariul minim brut a crescut cu 81,62%, de la 2.230 lei în 2020 la 4.050 în 2025.
Cum justificăm o nouă creștere dacă ritmul de creștere a salariului minim brut este peste ritmul de creștere a PIB-ului? Și mai trebuie o precizare: creșterea salariului minim angrenează creșterea generală a salariilor, pentru că nu poți crește doar salariul minim, trebuie crescute toate salariile din grilă, deoarece trebuie să existe o ierarhizare între salariile angajaților, altfel cum îi recompensăm pe angajați pentru realizările pe care le au? Chiar dacă în mediul privat nu există ierarhizări obligatorii, acestea trebuie făcute, deoarece există diferențe între angajați în ceea ce privește implicarea fiecăruia în activitatea companiilor, pregătirea pe care o au, importanța poziției ocupate etc. Cu alte cuvinte, cresc costurile cu personalul, costuri care vor pune presiune pe prețuri, pe inflație, care oricum este enormă, 10%, pe când media europeană este de 2%. Consecința este că ce luăm pe mere dăm pe pere, poate chiar mai rău, creșterea de prețuri să fie mai mare creșterea veniturilor nete.
Așadar, de ce una da și alta ba? Întrebare retorică! Pentru că majorarea salariului minim aduce venituri la buget, prin contribuțiile sociale și impozitul pe venit aferente, pe când pensiile înseamnă cheltuială a bugetului de stat. Totuși, beneficiarii pensiilor au creditat statul prin virarea contribuțiilor timp de 30, 35, 40 și peste 40 de ani, iar acum, această investiție în pensiile publice nu le aduce nici măcar o indexare cu rata inflației, că despre o creștere cu 50% a creșterii salariului mediu brut real nici nu poate fi vorba, de altfel, deși este prinsă în lege, nu s-a aplicat niciodată. Mai mult, având în vedere durata medie de viață de 73 de ani, contribuabilii la sistemul public de pensii nici nu-și recuperează sumele efectiv cotizate de-a lungul carierei, ținând cont de numărul de ani cotizați și de cei în care beneficiază de pensie. Poate doar dacă se pensionează la 50 de ani și beneficiază de pensie mai mulți ani decât au cotizat!
Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro
Felicitări pt articol. Trebuie să le dăm peste flit acestei categorii hrăpărețe de magistrați !
La pilonul 1 pentru o speranță medie de viata, se returnează mai putin de jumătate din banii cotizați, restul se duc pentru plata pensiilor. speciale, inclusiv cele militare.
PSD – ului ii place sa plătească trântoridin banii altora.